cinci-șase

… privim peste umăr iar, ca-n fiecare sîmbătă…

… vedem de ce stațiile de autobuz nu sînt încă – nici azi! – eficiente și prietenoase: putem foarte bine să facem staţiile acolo unde au oamenii nevoie de ele. Dacă faci o staţie lîngă trecerea de pietoni, atunci călătorii vor trece pe trecerea de pietoni; dacă faci staţia la 100 de metri depărtare de trecere, atunci călătorii vor traversa pe unde au ei chef.

… ne gîndim ce-ar trebui să vîndă patiseria ideală… o patiserie nu trebuie să facă mai mult de 10 produse. Lucrurile cele mai bune-s alea simple! În primul rînd, trebuie să facă merdenele. Oricînd e deschisă, să aibă merdenele. Şi merdenelele să fie întotdeauna cu acelaşi fel de brînză; nu într-o zi mai iute şi într-alta mai dulce. Mereu acelaşi fel. Merdenelele nu trebuie să fie nici neapărat mari, nici neapărat ieftine: trebuie doar să aibă suficientă brînză încît să nu simţi că ai dat banii degeaba pe ele.

… ne plimbăm – încă-i vremea frumoasă; și mergem prin zona industrială Lînăriei-Vitan-Abator; pe bulevardele Carol și Pache (pe Republicii, cum ar veni…); dar și pe minunatele străduțe înguste ale Capitalei.