scris de C. D. Mocanu
Precizare: Crâmpeiele de viaţă surprinse în jurnal NU sunt rodul fanteziei autorului.
La alegerile locale din 27 octombrie 2020, dreapta, adică PNL şi Alianţa USR PLUS, a desemnat un candidat unic pentru demnitatea de primar general al Bucureştilor în persoana lui Nicuşor Dan, cel fără de partid, pe care l-au susţinut din răsputeri făcându-i campanie cu tot ce presupune această întreprindere.
Unul dintre binefacătorii cointeresaţi ai lui Nicuşor Dan (căci nimic nu e gratis, mai ales în politică), Alianţa USR PLUS, a difuzat prin toate mijloacele, în numele dumisale, mesaje mincinoase, greu de crezut, care ţinteau o problemă reală, gravă, imposibil de rezolvat de pe o zi pe alta:
În timpul campaniei electorale candidatul născut în laboratoarele ocultei politice şi aruncat la înaintare nu a protestat, nu a dezminţit, nu s-a delimitat de mincunile partenerilor săi. A consimţit tacit. Le-a lăsat să circule pentru că potenţialul mobilizator al acestora lucra în favoarea lui. L-a auzit cineva spunând ca Spiridon Necşulescu?:
„- Iubiţi alegători! Eu nu sunt orator şi nu vreau să siluiesc cu vorbe meşteşugite voinţa dumneavoastră. De aceea, n-am să vă spun decât două cuvinte. Şi aceste două cuvinte sunt: Vă rog să nu mă votaţi! Vă rog să … nu… mă… vo-taţi!”
A câştigat apoi alegerile… şi cu aceste mesaje.
Referindu-se la „termie”, primaşul Bucureştilor afirmă într-o ieşire publică: „Noi nu putem să facem mai mult decât am spus că vom face în campania electorală”. Observaţi! „Noi nu putem” şi „noi am spus că vom face”, adică domnia sa împreună cu Alianţa USR PLUS. Aferim! Să faceţi doar ce-aţi spus: „Vă promitem apă caldă” şi „Imaginează-ţi ziua de luni, 28. A câştigat Nicuşor Dan. Vei putea să faci duş.” Nimic mai mult!
Acum, când a venit vremea faptelor pentru că beleaua e cât… trei sferturi din Bucureştiul rămas fără căldură şi apă caldă, smeritul primar general dă din colţ în colţ şi nu ştie de unde să apuce rezolvarea chestiunii. A descoperit termia fără să ştie că nu e totuna cu termoficarea, numără găurile din „ţave” şi ne explică cum devine cazul cu apa de adaos ca şi cum aceasta e răul cuibărit în conductele sistemului de termoficare din cauza căruia sistemul nu este ţinut stabil la parametrii normali de funcţionare. Forţat de realitatea scandaloasă cu care se confruntă entuziaştii lui alegători, Nicuşor Dan, cel cu gândul drept şi cuvios, înghite fără cogârţuri minciunile servite de diverşi „prieteni” şi le răspândeşte pentru a-şi susţine bâjbâiala.
După o întrevedere cu discretul ministru al economiei Virgil Popescu, cei doi interlocutori au avut o întâlnire comună cu presa în cadrul căreia, sub privirea aprobatoare a primarului general, mai marele economiei româneşti a declarat:
„Weekend-ul trecut (în noaptea de vineri, 4 decembrie 2020 spre sâmbătă 5 decembrie 2020) a avut loc o avarie la CET Sud, din cauza pierderilor mari de pe reţea, care trebuie compensate cu cantităţi crescute de apă de adaos. Mai exact o pompă a fost supraturată (funcţionează din anii ʼ60), s-a produs un scurtcircuit, iar staţia de 6 kV s-a oprit. Pompa a fost reparată şi a fost pusă înapoi în două zile şi este în curs de încărcare spre capacitatea maximă, apa e la 75 de grade şi este posibil ca până luni totul să revină la normal la CET Sud.”
Este o minciună grosolană şi o aberaţie tehnică. Într-un comunicat dat publicităţii luni, 7 decembrie 2020, Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) ne oferă o primă dovadă:
„Încă din noaptea de vineri spre sâmbătă, manevrele executate la CET Bucureşti Sud au permis revenirea la 75% din valoarea parametrilor de funcţionare, iar restul problemelor au fost remediate progresiv în cursul zilelor de sâmbătă, duminică şi luni. În acest moment, avaria este soluţionată, iar CET Bucureşti Sud revine în această seară la parametrii de temperatură optimi, astfel încât cetăţenii care au fost afectaţi de această avarie vor avea apă caldă şi căldură.”
Au trecut cinci zile de când centrala a revenit la o funcţionare normală şi bucureştenii tânjesc încă după un calorifer cald şi un duş reconfortant, izbăvitor de jeg şi mirosuri. Au folosit avaria de la Bucureşti Sud pentru a abate atenţia publică de la neştiinţa şi neputinţa lor şi pentru a reduce un pic presiunea care-l apasă pe abulicul nostru primar general.
Şi acum să recurgem la meserie:
• Într-o termocentrală circuitul apei de adaos este separat de circuitul agentului termic livrat în reţeaua municipală de termoficare.
• Toate circuitele termice şi hidraulice importante din centrală sunt deservite de mai multe pompe acţionate cu motoare elecctrice, unele în funcţiune, altele în rezervă, şi de cel puţin o turbopompă de rezervă acţionată cu turbină termică sau hidraulică. Altfel spus, niciunul dintre circuite nu se indisponibilizează până ce se repară o pompă defectă aşa cum ne abureşte ministrul economiei: „Pompa a fost reparată şi a fost pusă înapoi în două zile şi este în curs de încărcare spre capacitatea maximă.” Prin câteva manevre personalul de serviciu pune în funcţiune una dintre pompele de rezervă şi circuitele respective revin în timp scurt la parametrii normali de funcţionare, aşa cum bine precizează ELCEN: „Încă din noaptea de vineri spre sâmbătă, manevrele executate la CET Bucureşti Sud au permis revenirea la 75% din valoarea parametrilor de funcţionare.” Faptul că nu s-a revenit la regimul normal de funcţionare dovedeşte că avaria s-a produs în altă zonă, fără legătură cu pompa de circulaţie.
• Nicio pompă nu se supraturează aşa cum spune Virgil Popescu, cel rar vorbitor: „Mai exact o pompă a fost supraturată”. Ambalarea, căci aşa se cheamă fenomenul, este propriu elementului de acţionare al acesteia (motor electric, turbină…), nu se produce atunci când pompa lucrează în regim de suprasarcină („… a avut loc o avarie la CET Sud, din cauza pierderilor mari de pe reţea, care trebuie compensate cu cantităţi crescute de apă de adaos.”) şi pentru prevenirea lui există sisteme de protecţie.
• Nu poate exista vreo legătură între o ipotetică ambalare şi un scurtcircuit care să scoată din funcţiune toată staţia electrică de servicii interne 6 kV („… o pompă a fost supraturată, s-a produs un scurtcircuit, iar staţia de 6 kV s-a oprit.”). Regimul de ambalare, nelichidat la timp, poate produce avarii mecanice care afectează pompa şi/sau elementul ei de antrenare. Să admitem că acestea au ca efect distrugerea unor părți din circuitului electric al motorului producând un scurtcircuit. Acest regim anormal este lichidat selectiv de sistemele de protecţie fără să afecteze în totalitate sursa de alimentare – staţia electrică de servicii interne („… s-a produs un scurtcircuit, iar staţia de 6 kV s-a oprit.”).
Şi raţionamentul tehnic poate continua riscând să devină plictisitor. În concluzie:
• Nu există nicio legătură între volumul apei de adaos şi avaria de la CET Bucureşti Sud.
• Avaria a fost de natură electrică, a indisponibilizat pentru trei zile o staţie de servicii interne 6 kV şi a condus, foarte probabil, la scoaterea din funcţiune a unuia sau mai multor cazane de apă fiebinte (CAF).
• După revenirea la o funcţionare normală a centralei, situaţia din reţeaua municipală de termoficare nu s-a ameliorat. Cauzele sunt în ograda lui Nicuşor Dan şi nu ţin doar de starea tehnică precară a reţelei de conducte.
• Primaşul Bucureştilor a preluat povestea apei de adaos şi o foloseşte atunci când se tânguieşte cât de nasol este cu „termia” pentru a-şi justifica nevolnicia. Zice domnia sa:
„În această săptămână, începând cu sâmbătă dimineaţa, când a început să se resimtă avaria de la CET Sud şi până la acest moment a fost o situaţie excepţională în Bucureşti. Această situaţie excepţională este în curs de a fi remediată, în sensul că CET Sud a început prin a da căldura la 50 de grade, a ajuns la 75 de grade în momentul ăsta şi sperăm, în câteva zile să ajungem la 85. Nu se poate 90, pentru că trebuie să introducem apa de adaos de care s-a vorbit.”
Bate câmpii! Până acum singura sa acţiune concretă este să-i încurajeze pe bucureşteni că la vară o să fie cald.
• Reabilitarea sistemului de termoficare (reţea şi puncte termice) este o lucrare imperios necesară, dificilă, complexă, de mari dimensiuni, care necesită un efort susţinut, distribuit pe mai mulţi ani decât un mandat de primar general. Concentrarea resurselor financiare, materiale şi umane este o lucrare în sine care trebuie să fie cu un pas înaintea celei pe care o susţine.
• O astfel de ispravă este doar la îndemâna unor specialişti serioşi, bărbaţi hotărâţi, cu toate cele necesare în dotare, selecţionaţi numai pe criterii profesionale, feriţi de interesele personale sau de partid ale detestabililor politicieni dâmboviţeni.
Este capabil de aşa ceva molâul nostru primar general? După cum s-a mişcat până acum, se pare că nu. Poate ne face o surpriză şi se trezeşte din pumni!
P.S. Ministrul economiei, Virgil Popescu, este absolvent al Liceului Industrial Energetic Drobeta Turnu Severin şi al Facultăţii de Automatică din Institutul Politehnic Bucureşti. Asta nu înseamnă că este energetician sau inginer. A rămas doar absolvent.
Bravo tată! I-ai dat de l-ai julit.
Eu raman la aceeasi pozitie. L-am sustinut pe ND pt. functia de primar al Bucurestiului din 2012 si-l sustin in continuare, pe el ca persoana, ignorandu-i pe cel de care-i legat, dar asta vazandu-l nu ca unul care ar urma in vr-un fel sa creeze Bucurestiul in care sa vreau sa traiesc, ci ca un birocrat scortos care se va lupta sa se respecte litera legii, cu bune si rele, sa blocheze magariile mai evidente si sa creeze o structura si un mod de lucru care sa fie baza pe care altcineva, o persoana cu viziune, ceea ce el clar n-are, ar putea construi ceva in viitor. Asa ca nu-l acuz pt. ce-a trebuit sa spuna si cu cine s-a asociat ca sa ajunga in functia asta, zic bine ca i-a iesit, si acum in afara de cazul in care o sa vad magarii evidente facute de el personal pana atunci o sa-i acord macar jumatate de mandat, 2 ani, sa vad ce incearca sa faca (ce va si reusi e cu totul altceva), dupa care imi decid pozitia mai departe.
Oarecum pe linga subiect, dar e o curiozitate de-a mea: stiti cum sint origanizate sau distribuite functional cazanele de la CET Grozavesti? Sint 7 cosuri de fum (presupun ca fiecare are “alocat” un cazan) si sint grupate astfel: 4 bucati inspre Gradina Botanica (din cele 4 unul e mai mic, l-au inlocuit pe cel originar acum citiva ani), 2 cosuri spre Sos. Grozavesti si unul deasupra cladirii mai mari de la Splai.
In plina iarna am vazut ca fumega numai cosul nou, din cele 4.
Pe wikipedia sint citeva informatii dar nu m-au dumirit.
Domnule TVlad,
Nu ştiu să vă răspund. De foarte mulţi ani nu mă mai interesează partea termică a Grozăveştiului, perioadaă în care centrala a suferit schimbări importante, mai ales pe patea termo-mecanică. Am mers acolo de multe ori pentru a rezolva probleme legate de interfaţa dintre centrală şi sistemul de transport şi distribuţie a energiei electrice. Vă ofer totuşi câteva informaţii pentru a vă ajuta în raţionamentul pe care bănuiesc că îl încercaţi.
În prezent CTE Grozăveşti funcţionează cu două grupuri turbogeneratoare cu condensaţie şi priză de termoficare de cîte 50 MW fiecare şi două cazane alimentate cu gaze şi păcură. Capacitatea termică a centralei este de 584 Gcal/h din care 184 Gcal/h în instalaţiile de bază (cele două prize de termoficare disponibile dacă grupurile sunt în funcţiune) şi 400 Gcal/h în cazane de apă fierbinte (CAF) ca instalaţii pentru preluarea vârfului de consum, alimentate şi ele cu gaze şi păcură. Din cele 6 CAF-uri două sunt retrase din exploatare, deci se funcţionează doar cu patru. Coşurile dinspre şos. Grozăveşti sunt ale cazanelor de bază iar cele dinspre grădina Botanică ale cafurilor. E greu să vă daţi seama numai după fumul evacuat la coş care dintre instalaţii se află în funcţiune. Dacă se funcţionează pe gaze, foarte probabil nu veţi vedea nimic. Nu ştiu nimic despre coşul de pe cladirea centralei.
Azi Grozăveştiul livrează în reţeaua de termoficare agent termic cu o temperatură sub valoarea minimă comandată de Termoenergetica pentru ziua de 28 dec. 2020 (85-92°C).
Singurele centrale care alimentează cu energie termică Bucureştiul şi care funcţionează fără abatere în banda de temperaturi comandate NU SUNT ALE ELCEN, adică nu se află în subordinea Ministerului Economiei, acum al Energiei, deci a guvernului. Nu vi se pare curios? Credeţi că Preanefericitul nostru primar Friguşor Dan ştie?
Să auzim de bine!
Va multumesc pentru informatii si va urez La Multi ani!
Am vazut acum pe pagina Elcen ca ar fi in functiune numai doua CAF-uri: CAF 4 din IA3 (adica cel modernizat recent) si CAF 2 din IA 2. Acesta din urma ar functiona numai la capacitatea de 27 GCal/h in loc de 100GCal/h. In total, cantitatea de energie termica produsa e mult sub jumatate din capacitatea totala de 400GCal/h (sau, ma rog, 600GCal/h).
La rându-mi vă doresc Sănătate şi Noroc!
„În total, cantitatea de energie termică produsă e mult sub jumătate din capacitatea totală.” Concluzie corectă! Azi am mai întrebat şi eu pe ici-pe colo şi am aflat că la Grozăveşti unul dintre cele două cazane este retras din exploatare. Asta e grav. Afectează şi producţia de energie electrică. Situaţia este cam aceeaşi în toate centralele ELCEN. Se produce energie termică mult sub necesar pentru că o parte însemnată din capacitatea de producţie este indisponibilă. Asta trebuia să ascundă guvernul Orban în campania electorală şi pentru asta au folosit teatrul de păpuşi de la PMB condus de marioneta de serviciu. Aţi mai auzit după alegeri de apa de adaos? Vorba unui prieten: „Ăsta n-a inventat apa caldă. A inventat apa de adaos.”