Treaba noastră-i să-i facem să facă treabă.
Ne-am făcut, noi, treaba? Nu: fiindcă, de exemplu, patru ani de zile ne-a fost „scîrbă” să ne ocupăm de administarea Capitalei de către primarul Firea.
De un an de zile – alt pocinog! Primarul Dan ba nu se tunde, ba nu se duce să se-nțepe, ba cine știe ce-o să mai facă; ar fi-n stare să-și pună zahăr pe gogoașa cu brînză sărată. Nu-i nicidecum treaba noastră să ne ocupăm de mersul administrației bucureștene, atîta vreme cît e condusă de asemenea oameni!
Dar uite că Bucureștiul merge și fără înțelepciunea noastră… ba chiar n-are nevoie de ea.
Ca să înțelegem cum funcționează Bucureștiul – inclusiv cum funcționează cel ce conduce Bucureștiul – e nevoie să înțelegem puterea primarului.
O, da, e bine să fii primarul: ești cu adevărat printre cei mai puternici și discreționari oameni ai Țării! Nu ți se cere echidistanță, nu trebuie să fii garantul a nimic și – mai ales – chiar se așteaptă de la tine să ai preferințe, visuri, proiecte… adicătelea, să fii cît de subiectiv poți.
Grozav, nu-i așa? Primarul chiar are drept de viață și de moarte asupra cetățenilor; dacă el nu vrea să iscălească o hîrtie n-o face – și gata. Dacă determinarea să facă ceva e de la căpoșenie și nu de la principii, atunci hotărîrile-i sînt pe măsură: nu?
Știm astea – ne-am prins de ele. Le putem încăleca doar știindu-ne principiile noastre și mai ales, respectîndu-ni-le.
Nu vrea un primar? Dar noi vrem; și nu trebuie decît să nu uităm ce vrem și să găsim calea și momentul să ne împlinim voința.
comentarii