de Ando și HM
A venit primăvara, Soarele strălucește, pomii înverzesc… dar nu despre păsărele vorbim acum, ci de pasarele – ca piese de legătură dintre două clădiri. Tot în sus trebuie să te uiți după ele – asta-i clar.
Le-ntîlnim ca facilitate mic-industrială, uite una care se ghicește mai în spate, la făbricuța „Sekurit” de pe Agricultori:
… și, pe Romulus, unind clădirile de la numerele 15 și 17, unde a funcționat, demult, „Marele Autogarage Hermann J. Rieber şi Fabrica de Trăsuri”:
Venind mai încoace, descoperim pasarela ca soluție practică – și nu rareori elegantă – în arhitectura de după Război. Iată celebra pasarelă a Televiziunii Române, între clădirea turn și studiouri…
… cea care leagă, peste stradela botezată după Jean Georgescu, complexul ministerial al fostului Comitetul Central al Partidului Comunist de sărmana sală „Omnia” în care după Revoluție a funcționat Senatul…
… încă una pe care o vedem din strada Maximilian Popper, unind corpurile construite în diferite perioade ale fostului spital „Caritas”.
Remarcăm și legătura dintre clădirile noi ale Academiei de Studii Economice, dinspre Calea Dorobanților, peste străduța – acum înfundată – Macedonschi și, mai ales, pasarela cea nouă ce duce înspre clădirea veche. Pasarela nouă se poate admira din strada Stanislas Cihoschi de unde, dacă căscăm bine ochi, mai găsim încă una… mai mică.
Fiindcă ne-am apropiat mult de zilele noastre, nu putem să nu amintim și pasarela dintre fostul mall construit la Șura Mare și parcarea adăugată ulterior!
Să ne-ntoarcem acum înapoi în timp, căutînd cu Ando urmele unei pasarele dispărute!
… încă îmi aduc bine aminte că peste strada Gheorghe Danielopol (cea care leagă Poenaru Bordea cu cheiul Dâmboviţei), între corpul de aici al clădirii mari a Palatului de Justiţie (actuala Curte de Apel Bucureşti) şi clădirea mai mică de vizavi (actualmente Judecatoria sector 1) exista, tot aşa, o pasarelă. Vorbesc aici de anii 1958-60 când, copil fiind, am frecventat adesea un cabinet medical aflat în apropiere, de unde vedeam acea pasarelă. Când a dispărut, nu ştiu şi – din păcate – cu toate strădaniile, nu am reuşit să găsesc o imagine sau o relatare despre ea. Bănuiesc că a fost îndepărtată după cutremurul din martie 1977 care a afectat serios clădirea Palatului.
Rămînem în preajma marelui cutremur, cînd s-a prăbușit corpul central al Centrului de calcul de pe lîngă Ministerul Transporturilor:
Dovezile de asemenea lipsesc, dar nu cumva clădirile fuseseră legate – soluție, după cum vedeți, practicată în vremea respectivă? Dacă-i așa, pasarela nu s-a mai refăcut odată cu reconstruirea ulterioară a Centrului de calcul.
Nu cred că a existat vreo legătură supraterană între Palatul CFR şi Centrul de Calcul. Urmele s-ar mai fi cunoscut şi acum, or Aripa Cameliei are doar birouri pe partea cu centrul de calcul. E drept că Palatul CFR a suferit ultima reparaţie prin ’98, pe vremea lui Băsescu, când s-a înlocuit tot mobilierul (care există şi acum…) şi când s-a recompartimentat spaţiul cu pereţi din gips carton, dar urmele unei pasarele s-ar fi cunoscut, mai ales că ar fi trebuit adăugată ulterior construcţie.
Da, fusese o legendă – acum e clar că nimic mai mult.