Forţa naturii

scris de Ando

Nu e prima oară şi chiar mă bucur când descopăr ceva nou sau deosebit pe acolo, pe unde am mai trecut de nenumărate ori. Aşa s-a întâmplat, recent, şi cu acest straniu rest de trunchi de copac aflat – nici nu ştiu cum e mai bine spus – „la” sau „prin” gardul unei curţi de pe Intrarea Slt. Constantin Stăniloiu, care porneşte din Mătăsari.

Trec des prin zonă şi, iniţial, nu m-am dumirit cum de mi-a scăpat, dar după ce am revăzut imaginile pe care le-am postat în serialul nostru cu fundăturile, am înţeles ce s-a petrecut.

Aşadar, la data fotografiilor, în noiembrie 2016, în acea curte exista încă acel copac masiv.

Recunosc, atunci nu i-am dat o atenţie deosebită şi, fiind aproape tot timpul maşini parcate în dreptul său, nici nu am remarcat ceea ce, acum, se vede extrem de clar.

Cum, când şi de ce a fost tăiat copacul, nu ştiu. Cert este că a fost lăsat acest fragment din trunchiul său şi acum se vede cum mare parte din grilajul metalic al gardului este, practic, „absorbită” de tulpina fostului arbore!

Cu ocazia asta, mi-am adus aminte de o situaţie similară întâlnită acum câţiva ani pe strada Dionisie Lupu. Cred că aici, arborele supravieţuieşte.

Deşi, în mod sigur, nu sunt nişte situaţii total ieşite din comun (numai dacă mă gândesc la asfaltul trotuarelor, frecvent „ondulat” sau efectiv crăpat de rădăcinile de copaci), mă întreb, totuşi: oare câţi ani le-au trebuit acelor arbori ca să „înghită” fierăria gardului ivit în calea lor?… şi nu încetez să admir forţa şi răbdarea cu care natura încearcă, permanent, să-şi reintre în drepturi.