Noutăți, dar nu dintr-alea care ne aduc cine știe ce bucurii.
La Rosetti se lucrează iute la hardughiile de pe Arghezi cu Calderon.
La doi pași pe Arghezi nu stă-n loc nici treaba de pe colțul cu Batiștei.
despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul 
|
O bucățică groaznic de spurcată, răspîntia străzilor Căuzași, Filibiliu și Anton Pann. Sînt cîteva imobile cumplite. Pe Anton Pann, de curînd, s-a eliberat parcela asta.
Revenim aici, în rondul de la Visarion cu Povernei, să ne zgîim iară la clădirile astea.
Rezultatul, fără îndoială, e o urîțenie de zile mari. Clădirea cea nouă – aia din stînga – pe lîngă faptul că în sine e mediocră, rece și pustie, nu „trece” defel lîngă vecina ei veche. Legătura improvizată dintre ele – porticul păstrat dar supraînălțat – nu ajută cu nimica… Dar ce să zicem și despre clădirea veche? Să ne uităm mai bine și la ea: zici c-a fost făcută, cîndva, din două bucăți, așezate cum s-a nimerit una peste alta; partea superioară e oarbă, plictisitoare; deși renovarea a fost grijulie, nu s-a putut face nimica pentru a o înfrumuseța. Balconașul decorativ fals, ca un cozoroc, rămîne o ciudățenie.
Nu: n-a ieșit – dar e și adevărat că din ce să faci o prefacere care să rămînă emblematică, reușită, plăcută și cu respect față de vecinătăți? Scuarul e și azi sărăcăcios amenajat, dar amintim asta doar pentru a întregi atmosfera inegală a zonei – care oricum s-a schimbat complet odată cu construirea complexului de clădiri numit „The Landmark”, care se-ntinde hăt, pînă aproape-n Căderea Bastiliei. Ne găsim pe strada Grigore Alexandrescu; puțin înainte de Căderea Bastiliei, dăm peste o casă renovată de curînd:
E și o parte bună aici: casa e-n picioare, nu s-a pierdut. Dar… Dar nu mai e ce era! Brîul adăugat, „coloanele” lipite pe fațadă, ușa de la stradă care-a fost zidită, fereștile de sus care-au dispărut: e, deja, alt imobil față de ce știam!
Au renunțat la curticica laterală ca să reușească să ocupe și loc pentru două mașini pe trotuar. scris de Ando Casele astea două, le-am găsit pe aceeaşi stradă, dar în oraș sunt nenumărate astfel de „exemple”: clădiri poziţionate, alandala, cu peretele „orb” direct la trotuar.
Deci, doar întreb, nu dau cu paru’: ce spun reglementările urbanistice? permit aşa ceva? Adică, ducând ideea la extremă, ne putem pomeni cu o stradă având toate casele aşezate astfel? … dezamăgitor că-n ziua de azi încă mai „cioplim” asemenea struțocămile arhitectonice.
Casa face parte (pentru referință ne putem uita la vecina ei) dintr-un șir unitar, tipizat, de pe strada Ady Endre și a fost renovată de curînd.
Nu-i singura refacere neinspirată de aici – doar cea mai nouă; și ce se mai accepta acum 10-15 ani, azi parcă nu mai merge. La momentul redactării materialului pe care v-apucați să-l citiți, numărăm – pregătite anul ăsta – peste 110 „case căzute”, vreo 50 de „semne bune” și cam 20 de „nu așa”. Arhitectura orașului, deci, ni se pare un subiect important. Fără să fim ceea ce se numește specialiști, privim cu bună-credință, interes și înțelepciune intervențiile ce schimbă estetica străzii. Poate-ați remarcat rezerva de a eticheta dărăpănarea și de a amenda micile renovări particulare nefericite, întrucît înțelegem cît de greu e pentru proprietarul obișnuit să se apuce de refacerea cum se cuvine a casei. … Costă! Cu cine lucrezi? – e, de multe ori, un chin s-aduci acasă un meșter cumsecade să schimbe o chiuvetă, darămite să te-nhami la ditai regia de șantier… Și de-asta ne ferim să sărim în sus chiar la toate prăpăstiile la care asistăm. Uite, bunăoară, refacerea destul de recentă a clădirii ăsteia drăguțe din zona Filaretului, de pe strada Mitropolit Nifon.
Rezultatul e, desigur, mai mult decît dezamăgitor; s-a pierdut pentru totdeauna tot ce-o făcuse deosebită:
Dar noi mai mult decît să ne dăm cu părerea n-avem ce face – nu. Știți? Da, vrem un oraș frumos, estetic, armonios; dar nu ni se cuvine să ridicăm piatra de jos. Nu, nene, chiar nu așa: acceptăm și ne-am obișnuit cu rozuri, movuri, verniluri… da’ cu case negre – nu. Așa ceva, nu.
Pe strada Lebedei: un bloculeț a cărui renovare a șters orice element ce-l făcea deosebit.
|
articolele noastre sînt preluate și de: 
|
|
Copyright © 2005 - 2024 Simply Bucharest Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
||
comentarii