despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Nervi de vară

scris de Ando

Am s-o iau mai uşor, să nu zică lumea că am eu ceva special cu cei de la RATB.

Adică încerc s-o las mai moale cu cele câteva sute de autobuze Mercedes Citaro care, după ce că nu au aer condiţionat, au – culmea – feresterele laterale de aerisire de două ori mai mici decât varianta cu aer condiţionat!

Din câte mă pricep, achiziţionarea presupune impunerea către furnizor, prin caietul de sarcini, de anumite condiţii: financiare, constructive, service etc.

Or, cine întocmeşte caietul de sarcini? Beneficiarul, bineînţeles. Adică RATB.

Şi aşa, ajung la problemă: oare “specialiştii” ăştia de la RATB trăiesc cu adevărat în Bucureşti sau merg vreodată în lunile de vară cu autobuzul sau cu tramvaiul ?

Întreb, pentru că nici măcar la vagoanele de tramvai care sunt “made in Romania” nu fost în stare să aplice, decât relativ târziu, soluţia simplă, eficientă – cu geam mare, glisant – pe care de exemplu cehii o aveau, cu mult dinainte de 89, la vagoanele Tatra (care mai circulă şi azi)

Nu, noi suntem mai deştepţi şi avem soluţia proprie:

… care, după ce că este mai complicată din punct de vedere constructiv, nici nu permite o aerisire eficientă a vagonului. Nu trebuie să fii mare inginer ca să-ţi dai seama de treaba asta.

Aşa cum spuneam, există însă vagoane făcute mai recent la care s-a aplicat soluţia cu geam mare, glisant:

Atunci de ce aia a mă-sii nu modifică şi vagoanele vechi, că doar există atelierele proprii RATB?

Sau e aşa o noutate pentru ei faptul că vara e super cald în Bucureşti ?

Eu, dacă aş putea, i-aş pune pe primarul general împreună cu directorul RATB să meargă, măcar o vară, în iulie şi august, zilnic în orele de vârf, dar mai ales între 15 şi 18, când sunt peste 32 de grade afară, fie cu tramvaiul fie cu Citaro (fără aer condiţionat). La alegere!

Şi pot să încerce, aşa, ca să nu se plictisească, o coborâre din tramvaiul 41 la staţia Crângaşi ca să ajungă fie la intrarea la metrou, fie să traverseze spre trotuar (dar asta e mult mai distractiv pe vreme rea când oamenii sunt îmbrăcaţi gros, se mişcă mai greoi, când s-a terminat vacanţa elevilor şi studentilor etc).

15 comments to Nervi de vară

  • In alea model Tatra circula lume, in cele romanesti circula contravenienti si infractori. Probabil s-au gandit ca daca fac geamurile glisante, spre deosebire de alea rabatabile, s-ar putea fugi pe geam cand ar veni controlorii :)))

  • bogdan

    atata timp cat toti cei care iau decizii au masini de servici o sai doara la basca de conditiile de transport de pe RATB sau de starea drumurilor.

  • hm

    măi, da’ cît de greu e să te gîndeşti că oamenii ăia fierb înăuntru?
    de fapt – tîmpită întrebare. Te gîndeşti, da’ nu-ţi pasă.

  • florin

    Desi ma hotarasem sa folosesc metroul doar in caz de urgenta,m-am sucit:cu statia de M peste drum si cu mai putin de 45min.de mers catre locurile de interes personal,ma dau pe M.Oricum,daca e sa ma intalnesc cu cineva o statie de metrou e optiunea avantajoasa pt.ambele parti.Ce pacat ca transp.de suprafata decade atat de rapid.Si asta nu din interese meschine,incompetenta sau impotenta,ci pur si simplu din PROSTIE.

  • tudor

    Este evident că nici căldura din București, nici starea mijlocelor de transport nu sunt o noutate pentru RATB, așa cum nu este o noutate că lumea va circula în continuare pe căldură în tramvaie vechi de 30 de ani, jegoase și pline de rugină. Din punct de vedere economic nu are niciun sens pentru RATB să aducă îmbunătățiri atât timp cât: se poate și așa, nimeni(care contează, nu vorbim de călători aici) n-are nimic de câștigat din modificări ce ar crește comfortul călătorilor atâta timp cât aceste modificări nu reprezintă investiții majore cu comisioane corespunzător dimensionate. Nu există o legătură reală între interesele RATB-ului/consilierilor municipali/oamenilor politici și comfortul/siguranța/durata călătoriei așa că investițiile făcute n-au ca țintă aceste… detalii, ci doar câștiguri financiare pentru unii și alții motive de reclamă electorală pentru alții, etc. Și așa că starea aparent absurdă a transportului comun este de fapt cât se poate de logică în contextul societății și a sistemului electoral actual.

  • Valoarea critică a temperaturii ambientale de la care organismul uman intră într-un regim sever de termoreglare este de 34°C. Ventilaţia naturală sau forţată poate determina o senzaţie subiectivă de scădere a temperaturii cu câteva grade, prin evaporarea rapidă a transpiraţiei. Dacă temperatura aerului se situează mult peste 34°C, ventilaţia nu mai produce nici un efect sesizabil. Soluţia unică în acest caz este coborârea temperaturii aerului prin metoda cunoscută sub numele de condiţionare.

    Concluzia : Vipia nu devine altceva, oricâte ferestre deschise ar fi într-un tramvai.

  • hm

    vezi tu… prin geamurile alea care se deschid mai iese şi duhoarea lu’ domnu’ care se spală doar în zilele de sărbătoare.

  • Andrei

    Salut ,am si aici niste informatie ref la provenienta tramvaielor V3A ce au geamurile alea culisante http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/tramvaiul-nr-630-furaciune-de-la-nemti-516647.htm . Si anume tramvaiul V3A de fapt e o copie nelicentiata a tramvaiului german LHB http://tramclub.org/files/linke3_192.jpg. Precum se vede din poza asa geamuri avea si originalul german (de acolo si geamurile la Merecdes Citaro 1 ,el initial avea geamuri culisante insa din motiv de economie ei au inlocuit geamurile culisante cu niste geamuri glisante ,deci asta e o improvizatie facuta special ptr romani,da si in mod normal Mrecedesul avea sau sistem de ventilatie sau AC ,insa iarasi din motiv de economie sa insista sa nu se puna nici macar sistelul de ventilatie fortat ,si sa se faca gaurile alea in tavanul din plastic care sa deschida accesul catre trapele autobuzului ,tot din cauza asta in locurile alea la unele Citaro 1 se observa rugina).
    Daca revenim la V3A precum am afirmat mai sus el a fost copiat la indigo de la germani .si geamurile tot .Asa ca astia de la URAC l-au multiplicat in 630 unitati .Si respectiv astia de la URAC puteau sa modifice geamurile sa le faca glisante insa e mai usor sa nu faci nimic,decat sa faci ceva ,precum spunea “tudor”mai sus nu exista spaga deci nu exista interes sa se faca ceva.
    Iar de tramvaiele mai noi de care ai spus ca se instaleaza geamuri glisante,alea se numesc V3A-93-CH-PPC. Din cate stiu eu de fapt sunt niste V3A-uri modernizate din care au ramasa decat caracasa si boghiurile restul tot au cam modificat.Apropo PPC se descifreaza ca Podeaua Partial Coborata :))

  • hm

    fix asa e. am copiat nenorocitul ala de LHB fara sa ne gandim cum poate fi imbunatatit pentru oameni.
    poate tii minte autobuzele DAC pt. export (America de Sud) care aveau geamuri culisante imense – ca la Ikarusuri… pentru noi nu se putea!

  • Andrei

    Intotdeauna comunistii faceau produse de 2 tipuri : 1.ptr. piata locala produse mai proaste sau mai putin doatate(gen DAC)
    2.ptr.export produse mai bune (si mai ales daca era ptr.Europa vestica).
    Stiu spre ex. ca rusii faceau la un moment dat masina “Volga”GAZ-21.Si in cazul asta masinile ce se exportau in Europa aveau multe dotari in plus (uneori si motoare Diesel,pe cand cetatenii de rand din URSS nici nu visau la Diesel). Da si in cazul acestei masini mai era si versiunea “securista”adica ce se faceau exclusiv ptr. KGB ,aveau motoare pe benzina V8(in mod normal R4) si cutie automata(in mod normal era mecanica).

  • Andrei

    Apropo stii care era faza cu autobuzele ce se alimentau cu GPL,ce circulau inainte de 90? Aveau motoare Diesel standart care lucrau cu amestecul motorina+gaz,sau schimbau motoarele Diesel si puneau motoare pe benzina in loc ,de la camionul Carapati spre ex. ?

  • hm

    prima varianta – doar se modificau motoarele, dovada ca renuntarea la “rachete” s-a facut la fel de usor. Cred că trebuie să fie amănunte undeva pe Tramclub.

  • Apropo de chestia cu “Rachete” nustiu de cand pe glob au inceput sa instaleze pe mot. diesel GPL in general pecamioane si in speta pe transp.public .Dar faza cea mai tare e ca acum multe companii vestice ce produc autobuze (gen Mrecedes,exista Citaro pe GPL 🙂 ,Van Hool http://www.vanhool.be/ENG/public%20transport/CNG/ptCNGEN.html ,etc) ce au ca optiune instalarea acestor sisteme de alimentare cu GPL(sau CNG)printre alte solutii ca autobuse disel-electrice http://www.vanhool.be/ENG/public%20transport/hybrid%20diesel-electric/pthybriddieselelectricEN.html (au transmisia exact ca la locomotivele diesel-electrice si desigur autobuze ce se alimenteaza cu hidrogen si elimina in atmosfera apa http://www.vanhool.be/ENG/public%20transport/hybrid%20fuel%20cell/ptfuelcellEN.html . Din asta as putea sa fac concluzie ca “rachetele”au fost niste autobuze destul de “revolutionare ” ca tehnologie.

  • V3A-ul s-a copiat fără scrupule de la LHB… şi, în ciuda aşa-ziselor ,,modernizări”, nu s-a modernizat nimic (cu excepţia vagoanelor #076 şi #204, care au fost trasnformate estetic după modelul CH-PPC-urilo şi echipate cu motoare de curent alternativ), toate variantele modernizate au fost vagoane noi, făcute de la zero, prin ,,modernizarea proiectului”, adică trasarea din pix a unor elemente şi apoi trimiterea lor la producţie. După aceleaşi documentaţii, uşor modificate, s-au construit variante ale V3A-ului la Electroputere Craiova şi Faur Bucureşti. Până şi măreţul Bucur LF are tot boghiurile motoare copate după LHB, care nu prea au frâne eficiente (mă rog, s-au tot jucat ei cu frânele de staţionare, poate noul model, experimentat pe #076 şi #204 o fi mai bun şi va începe să fie aplicat şi la următoarele BucurLF).
    Autobuzele cu gaz de pe vremea Tovarăşului erau cu gaz metan (adică din ăla ca la aragaz), nu cu GPL (Gaz Petrolier Lichefiat, LPG în engleză). N-a fost nicio tehnologie revoluţionară, că tuburile erau grele (la 500 kg unul gol… şi erau şi câte 3 pe autobuz; prin Craiova mai găseşti prin garaje ,,stocate” asemenea butelii), gazul nu avea presiune, erau şi pierderi pe ţevi şi mai şi strica motoarele (ca să nu mai zic de şasiu şi suspensii, afectate oricum de greutatea suplimentară a instalaţiilor şi de supra-aglomerarea vehiculelor). CNG e tot gaz natural, dar e compresat (deci nu cum era în ,,rachete”).
    Autobuze pe GPL găseşti destule pe la Ploieşti, Iaşi şi Brăila. GPL-ul, cel puţin în 2006, când s-a început instalarea echipamentelor la Ploieşti, era mult mai ieftin, iar cei 100 l/100 km (da, atât consumă un Ikarus 260) de GPL costau mai puţin decât cei 32 l/100 km (care la Buc. erau 31 şi la Oradea 31,5 l… deşi erau tot Ikarusuri 260) motorină normaţi pentru Ikarus 260. Acum s-a cam întors roata, dar măcar sunt mai ecologice, într-un oraş poluat ca Ploieştiul se simte diferenţa.
    Autobuzele pe hidrogen sunt departe (foarte departe) de a fi folosite pe scară largă. Sunt foarte scumpe, iar realimentarea necesită echipamente speciale, care şi ele sunt scumpe. În următorii 20 – 30 de ani, transportul auto va rămâne la mâna motorinei şi benzinei, eventual combinată cu puţină tracţiune electrică. Sau, dacă se inventează vreo baterie revoluţionară şi vreun sistem şi mai revoluţionar care s-o încarce în 10 minute (nu în 12 ore), poate vom avea maşini complet electrice (dar mă îndoiesc, mafia petrolului e mare peste tot, nu vor permite ei să apară un asemenea produs… în cel mai nefericit caz (pt. ei), vor cumpăra licenţa şi îl vor distruge, vezi ce a făcut GM acum vreo 10 ani). Dar deja am deviat muuuuuuult.

  • Andrei

    Da ,deacord cu tot ce ai spus mai sus ,deocamdata variantele pur electrice sunt de domeniul fantasticului atat din punct de vedere functional (cele mai performante baterii se reincarca in cel putin 6 ore)si din punct de vedere financiar toata tehnologia e f scumpa la mom dat .Autobuzele hibride sunt la fel destul de scumpe (in unele cazuri sunt de 2 ori mai scumpe) .Dar sa nu uitam ca traim in tara lui Papura Voda unde se exploateaza tramvaie vechi V3A si f vechi Tatra,despre ce tehnologie vorbim ? 🙂

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>