despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Amintiri din copilărie

scris de Ando

Totul a pornit de la aceste două fotografii pe care le-am găsit aici:

Este vorba de trenuleţul care pleca de undeva din zona unde se află acum Palatul Ghica (unde era şi capătul tramvaiului, 17 mi se pare), mergea apoi de-a lungul malului lacului Tei, trecea peste stăvilar şi întorcea la intrarea în ştrand. Era prin anii 1958-1960. Stăteam pe defuncta stradă Cazărmii şi era o adevarată expediţie mersul la ştrandul Tei. Ai mei se pregăteau de sâmbăta seara: se făceau şniţele sau chiftele, se luau nelipsitele roşii cu brânză şi bineînţeles taică-meu cumpăra un pepene roşu cât mai mare. Berea se cumpăra de la “locul faptei”. Cu tot calabalâcul (pătura, prosoape, tacâmuri, neapărat jocul de table etc) plecam duminica dis de dimineaţă cu tramvaiul – parcă îl luam de undeva din zona Sf. Vineri – iar de la capătul tramvaiului, aşa cum spuneam mai sus, luam trenuleţul până la intrarea în ştrand.

Ştrandul avea bineînţeles cabine unde te schimbai şi garderobă unde lăsai hainele. Hainele erau puse pe umeraşe şi primeai o fisă de metal pe care bărbăţii o legau – de obicei – de şireturile slipului (se purtau în general slipuri care se închideau pe lateral cu şireturi). Ne alegeam locul de picnic undeva pe iarbă şi începea distracţia care se încheia cam pe la apusul soarelui. Lacul avea amenajate mai multe ţarcuri unde puteau intra şi copiii dar mulţi se aventurau şi înotau în largul lacului chiar cu riscul de a primi amendă de la supraveghetorii care patrulau cu bărcile. Şi atunci nu se prea jucau de-a amenzile! Pe mal, imediat, la ieşirea din lac, erau mai multe baterii de duşuri. Era şi o zonă amenajată cu nisip unde se încingeau partidele de fotbal cu inevitabilele mingi trimise în zona de iarbă a celor care faceau plajă sau mâncau. De aici discuţii, certuri, înjurături…

Era frumos dar departe de casă şi nu aveam voie decât cu părinţii, iar mai târziu când am descoperit “studenţescul” de vis-à-vis, bătrânul ştrandul Tei a fost “retrogradat” în preferinţe.

Aşa că în copilărie am frecventat curent alte două ştranduri: unul era la circa 5 minute de casă: ştrandul Libertăţii alias “ligheanul vesel” sau “scuipătoarea”. Era situat în imediata vecinătate a Operetei, cam pe locul unde se află acum unul din blocurile gemene de pe Splaiul Dâmboviţei. Am găsit cu emoţie o imagine aici:

Era un ştrand mic; ţin minte că avea pe latura dinspre Operetă, la etaj, o terasă iar pe latura lungă dinspre piaţa Senatului o mică plajă amenajată cu nisip. Fundul bazinului era în pantă (adâncimea mică pornea dinspre terasă, iar în capătul opus atingea cam 3 metri). Aici, pentru că distanţa de la marginea bazinului până la zidul exterior era foarte mică, unii se suiau pe zid şi se aruncau în această zonă de apă adâncă. Aşa că au fost destule accidente (unele mortale) drept pentru care maică-mea mi-a interzis să mai merg la “scuipătoare”.

Şi aşa am luat drumul ştrandului Bragadiru (oficial “Izvor”). Aici mergeam cu prietenii din cartier: urcam pe Cazărmii până pe Uranus, intram pe Maior Ene, coboram pe vestita stradelă în pantă (Pelerinilor), pe lângă fabrica de pâine (cred că îi zicea Steagul Roşu), ocoleam stadionul Republicii, intram pe str. Izvor şi ajungeam, trecând pe aleea unui parc, la ştrand. Destul de lung drumul dar fiind în gaşcă, timpul trecea repede.

Mi-amintesc că la întoarcere, când eram lihniţi de foame după atâta zbenguială, ne opream la fabrica de pâine; aici, chiar la colţul de jos al străzii în pantă, era un fel de ghişeu pe unde se scoteau navetele cu pâine pentru a fi încarcate în maşinile de distribuţie. Şi ce mireasmă avea pâinea caldă! Ne milogeam şi, de multe ori, primeam câte o pâine pe care o “poşteam” între noi până acasă!

Intr-adevar Bragadiru era un ştrand deosebit de cochet.

Am găsit cu multă bucurie această imagine aici:

Ca la toate ştrandurile existau cabine şi garderobă. Bazinul era mare fiind dotat şi cu trambulină, iar pentru cei mici era amenajat, separat, un bazinaş în care apa nu depaşea 50 de cm (se şi vede în stânga imaginii). Avea şi verdeaţă multă: iarbă, pomi. Era şi un ceas solar. Tot aici se organizau şi cursuri de înot. Pe una din laturi, într-o zonă mai joasă faţă de nivelul plajei, umbrită de câteva sălcii, era amenajat un bufet. Ce bucurie era pe noi să ne luăm câte un suc la sticlă: zmeură sau lămîie (ţin minte că sticlele aveau capac din ceramică cu garnitură de cauciuc şi trebuia să laşi garanţie pentru că erau returnabile). La câte o masă, se juca rummy pe bani (bineînţeles că nu era voie aşa că banii se ţineau în slip).

Mai târziu, prin anii 70, în zona mai înaltă (din dreapta imaginii) s-a adăugat un bazin mare cu adâncime constantă (circa 1,5 metri).

Ambele ştranduri – împreună cu aproape toată zona copilăriei mele – au dispărut sub “tsunami”-ul declanşat de construcţia Casei Republicii aşa că m-am bucurat enorm că am găsit aceste imagini pentru care fac o sinceră plecăciune celor care le-au publicat.

28 comments to Amintiri din copilărie

  • Îmi amintesc vag de ştrandul Izvor. Mă ducea bunica acolo când eram în vacanţă. Acum, pe locul lui, stă falnic Ministerul Apărării. De ştrandul de la Operă habar n-aveam că a existat până n-am văzut pozele la armyuser.

  • Ando, m-ai făcut să umblu prin butoiul cu melancolie! Şi aşa am dat de câteva fotografii rare din Piteştii copilăriei mele, unde este vorba şi despre un ştrand! Sper să vă placă!

    http://wwwcalatoriivirtuale.blogspot.com/2011/08/pitestii-copilariei-mele.html

  • Nicole

    De cel de langa opereta nu-mi aduc aminte dar de ce Bragadiru, cu siguranta. Mama nu ma lasa sa merg decat cu multa lamurire si avea dreptate: la 15 ani puteai fi usor “agatata”, ceeace s-a si intamplat. Intr-adevar, strandul Bragadiru (ii spunea si cumva Pregresul?) era bine amenajat si curat, dar cine isi mai aduce aminte?
    Multumesc pentru evocare.
    Nicole, in US de 43 de ani

  • florin

    Mishto poze,parca au fost facute ieri.Ca si Baciu,nici n-am stiut ca a existat un strand la Opera.

  • Ando

    @constantin.gheorghe .Acum m-am adunat de pe drumuri.Ce repede te-ai mişcat !Excelente imaginile din Piteşti (şalupa, trenuleţul…am recunoscut şi nişte Pobede !). In Bucureşti , pe bd .6 Martie (acum Regina Elisabeta ) aproape de colţul cu Brezoianu, lângă Gambrinus era cinema “Timpuri noi” cu filme “in continuare” sau în buclă cum zici tu.Se pare că noi – ca şi copii -am prins o perioada mai aproape de normalitate.
    P.S. apropo de automatul nemţesc.”Organele”ştiau de el:-)?

    @ Nicole :Multumesc pt. aprecieri. Acum,ce să zic ? Fără “agaţamente” n-avea farmec mersul la ştrand:-) Eu reţin că denumirea oficiala era “Izvor” dar, într-adevar, era în Parcul Progresul ; alături era terenul de fotbal al echipei Progresul una din cele 4 “mari” ale Bucureştilor de atunci –împreună cu Dinamo, Rapid ţi CCA (ulterior Steaua).

    @florin ; închipuieşte-ţi ce bucuros am fost eu când am dat de ele. Atenţie : micul ştrand “Libertăţii” era lângă clădirea Operetei nu Operei, deci în zona actualului pod din capătul Căii Victoriei, cam pe unde sunt blocurile gemene.

  • Ando, ai să râzi! Ştiau! Avea camera cartuşului găurită, şi-i lipsea percutorul. Ce dracu’ să mai faci cu el? Nu mă întreba cum ajunsese la copiii polonezului, că nu ştiu. O fi fost un soi de trofeu de război…Se practică mutilarea armelor de război, pentru a fi folosite drept arme de panoplie.
    Apropo de maşini: dacă te uiţi cu atenţie, în cea de-a doua fotografie de noapte se vede botul, inconfundabil, al unui Citroen DS. Şi cum sunt fan Fantomas, sunt şi fan Citroen DS. Iar după faruri, este un model de la sfârşitul anilor 50, începutul anilor 60.
    Cum fotografia este făcută în zona vechiului hotelul din centrul oraşului(cel rotund, Muntenia, nu se construise încă, a fost construit pe locul casei în care am copilărit), bănuiesc că aparţinea unuia dintre specialiştii francezi care deschideau drumul celor de la Renault.

  • Cata

    @Ando – un link cu o alta fotografie strand Izvor,putin mai in stanga, de la un fost trecator al acelor minunate locuri :
    https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/bild_zoom/zoom.php?bestand=20946&id=1310488&screenbreite=1280&screenhoehe=996

  • Cata

    @Ando – EXTRAORDINAR !!! o pagina cu multe fotografii Izvor -https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/olf/struktur.php?bestand=20946&klassi=011.00005.%&anzeigeKlassi=010&letztesLimit=380&baumSuche=&standort=

  • Ando

    cata@ – multumesc mult ! ce inseamna arhivistica pusa la punct ; treaba nemteasca !
    Din ce vad, bazinul principal nu a suferit multe modificari.
    Parca si cladirea rotunda de aici :
    https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/bild_zoom/zoom.php?bestand=20946&id=1310555&screenbreite=1024&screenhoehe=736

    era in picioare prin anii 60; mi se pare ca era ceva legat de federatia de radioamatori.

  • Cata

    @Ando – Cu placere.Adevarata treaba nemteasca.Si totul datorita lui Willi Pragher,autorul acestor fotografii extraordinare si care a avut o viata ar trebui cunoscuta,mai ales de catre noi,cei care indragim trecutul orasului si al tarii noastre.Pentru ca daca nu stim de unde venim,va fi destul de greu sa aflam incotro mergem.
    Legat de strand,amintirile mele sunt destul de vagi.M-am mutat din Balta Alba in Rahova in 1977 si mergeam destul de des cu colegii de scoala dar eram niste pusti si nu prea stateam noi sa observam prea mult in jurul nostru.Dar imi voi aduce aminte mereu drumul,cu tramvaiul 18 pana la Maior Ene,coboram straduta cu trepte,faceam stanga,intram in Republicii,treceam prin spatele tribunei 2,ieseam in Strada Izvor,apoi pe Dr.Staicovici.Iar dupa decembrie 89,dat fiind ca in perioada constructiei Casei Poporului zona fusese inchisa,am trecut pe Dr.Staicovici,am vazut intrarea si pentru un moment am crezut ca strandul ramasese la locul lui,dar am realizat imediat ca acolo era Ministerul Apararii.Culmea este ca drumul meu zilnic inspre si dinspre serviciu trece chiar prin poarta strandului. Oricum,cine nu a cunoscut zona,nu a batut-o la picior nu isi poate imagina ce s-a pierdut.Pentru totdeauna.

  • Apropo de Willy Pragher, un articol despre “Modernitate în Centrul Europei”, în care este şi el prezent cu o fotografie: http://www.euroartmagazine.com/new/?page=1&content=155

  • florin

    @ Ando;mi s-a parut mie ca intersectia are mai multa legatura cu Opereta decat cu Opera,mai ales ca privita,astazi,cam din acelasi unghi e aproape neschimbata.

  • Mihai Popescu

    M-am nascut si am trait pe una dintre strazile ce dadeau la Rondul Cosbuc (fost si actual Regina Maria). Frecventam strandurile mentionate mai sus aproape in fiecare zi in timpul vacantei de vara. Strandurile se deschideau de obicei pe 1 Mai si la “Scuipatoarea” incepeam bronzatul. Chiuleam cite odata de la scoala ca sa merg cu prietenii, toti colegi de scoala, fie la Opereta fie la Bragadiru. La Bragadiru intrarea era 1 leu si 50 de bani. Citeodata mama uita sa-mi lase bani pentru intrare; solutia era sa intru in pivnita casei, unde gaseam sticle goale. Alea de Shampanie erau bune caci iti dadea la reciclare 3 lei pe ele. Luam o sticla si ma duceam repede pe Calea Rahovei unde era un centru de reciclat, insfacam cei 3 lei, urcam dealul Arionoaiei care se facea din Strada Antim, il luam de acasa pe bunul meu prieten Paul Constantinescu (Dumnezeu sa-l odihneasca in pace), o taiam in sus pe Sabinelor care dadea in Izvor, coboram dealul pe linga Muzeul Militar pina la Dr. Staicovici si aveam acum bani si de intrare, si de-o Eugenia (75 de bani) si de un snop de 6-7 tigari Aroma cu filtru. Pe la 4-5 ma intorceam acasa lihnit de foame. La dolce vita!!!!

  • Sorin

    Multumesc din suflet celui care a publicat fotografia din zona Operetei.Aici am locuit din 1959 pana in 1978.Cei mai frumosi ani din viata mea.Doamne !Ce vremuri !Mergeam saptamanal la strand la Ligheanul vesel si la spectacolele de la Opereta impreuna cu colegele de la scoala 122.Scoala 122 sufletul meu a scapat de furia demolarilor ,in schimb str.Cpt.Feraru Rafael unde am locuit nu a scapat.Cum nimeni nu este profet in tara lui nimeni nu m-a crezut nici pe mine ,nici pe tatal meu ca Ceausescu dorea distrugerea atator blocuri,vile,case boeresti,biserici,monumente,opereta,manastiri,strazi disparute cu zecile ,un stadion,etc.Destinele miilor de oameni distruse deoarece s-au trezit mutati din casele lor propietate personala ,la margine de Bucuresti in zona trafic greu ,in blocuri cu igrasie ; nu mint ! mai traiesc bietii oameni ! inca nu au murit toti ! Blestem GREU securistilor si celor din conducerea fostului CC al PCR care l-au lasat pe Ceausescu sa distruga Cartierele istorice ale Capitalei ,biserici,Opereta si Spitalul Brancovenesc.

  • Cristian Malide

    Excelente, amintirile!

    1. De trenuletul de la Tei imi aduc aminte foarte bine, insa numai periferic. Adica, nu mai stiu de loc cum era traseul (aveam 4 ani!), dar in ultimii 40 de ani de fiecare data cind trec pe acolo, cu tramvaiul sau acum cu masina, imi aduc aminte de trenulet, si ma uit peste gard in parc, incercand sa il revad!
    Mi se parea deosebit de atractiva suprapunerea, faptul ca in bucla tramvaiului (cred ca pe vremuri avea capatul acolo) intorcea si trenuletul!

    2. La Opereta, nu am fost niciodata IN strand, dar stiam bine ingraditura respectiva, insolita – un strand in mijlocul orasului! si da, nu am facut de loc poze acolo, acum caut pe Net imagini de la Opereta …

    3. Faza cu “filme in bucla”, cu elevii ce plateau o data si apoi stateau la cinema cit ii tineau puterile, o stiau de la tata, dar cred ca se referea la galati si la perioada 1930-40, eu nu am apucat asa ceva …

  • Mihnea

    Multumesc colectionarilor acestor fotografii de arhiva ce starnesc melancolie pentru tihna vremurilor de alta data.
    Intrucat am devenit bucurestean abia in 1967 (aveam 16 ani) pot spune cu certitudine ca “Scuipatoarea” nu mai era si, bineinteles, locul era ocupat de noul ansamblu imobiliar din piata Senatului, finalizat deja. Opereta, pe care o frecventam des, a continuat sa fiinteze in vechiul local pana cand s-a mutat in noul Teatru National.
    Strandul Izvor (caruia noi cei din cartier ii spuneam “Ligheanul Vesel” – locuiam la “o aruncatura de bat”, pe str. Izvor) era frecventat de mine aproape zilnic incepand cu data de 1 mai. Pot sa mentionez ca bazinul nou era deja construit in ’67 si era preferatul meu pentru practicarea inotului; era mai liber si, in consecinta, mai curat (in cel vechi era mai multa “balaceala”).
    Confirm localizarea Radioclubului in cladirea ovala existenta in stg. strandului.

  • Lambescu Fl Marian

    Buna ziua,
    Cu scuze, nu stiu cui ma adresez :
    1. Strandul Bragadiru era langa Dambovita sus la captul tramvaielor 13 si 14 (mai apoi doar 14)?
    2. Exista poze cu Mihai voda colt cu Uranus (scoala 124 / Romanescu) ?
    (am invatat acolo)sau intrarea in Arsenal (cu cele doua tunuri pe verticala)- am locuit chiar in casa de langa intrare (nr. 41)

  • hm

    recomandăm şi articolele publicate cu fotografiile d-lui Adrian Mureşan:
    http://www.simplybucharest.ro/?p=11693
    http://www.simplybucharest.ro/?p=11711
    http://www.simplybucharest.ro/?p=11727
    http://www.simplybucharest.ro/?p=11989

    si cel despre strandul Bragadiru:
    http://www.simplybucharest.ro/?p=12001

    precum si seria publicata de Aventurierul:
    http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/05/istoria-tragica-a-cartierului-izvor/
    http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/06/strazile-in-panta-din-cartierul-uranus-antim/
    comentariile de acolo trebuie citite.

    Eu nu v-as putea spune mai multe, dar n-am prins acea zona, din pacate…

  • Ando

    @Lambescu Fl Marian:intrarea la strandul Bragadiru se facea din str. Dr.Staicovici, la foarte mica distanta dupa intersectia acesteia cu str. Izvor (cam pe unde se intra acum la arena de tenis BNR).
    De fapt, baza sportiva a fostului club sportiv Progresul era gard in gard cu strandul.

  • Ion Bentz

    De la capatul lui 17 ajungeai in strandul Tei cu trenuletul sau traversand cu bacul. In august 1968 s-a intamplat un accident, bacul s-a rasturnat si au murit 70 de persoane. La strandul Izvor am mers de la varsta de 3-4 ani, tatal meu fiind fotbalist la Progresul.

  • Cristian Ioan

    @Ion,
    La vremea respectiva eram destul de mare, si tin minte de un grav accident care oficial a fost bagat sub pres de Conducerea de partid si de Stat, insa aveam impresia ca era vorba de vaporasul ce facea traversarea la Herastrau!
    Stiam ca au murit oamnei, dar legenda era ca incepuse sa ploua, si lumea s-a ingramadit toata pe parte cu care trebuia sa acosteze vaporasul, drept care acesta s-a rasturnat!

    Dar sa nu incheiem pe o nota sinsitra: TRENULETUL de la Tei imi este mult mai familiar, adica nu mia tineam minte exact cum arata, doar ca exista.
    Mult timp dupa aceea, in anii ’80 cind treceam pe acolo cu tramvaiul, sau acum dupa 2000 cind trec cu maina, imi amintesc de bucla de capat a trenuletului, acolo unde linia de tramvai face o curba, si exista (o mai fi?) un “canton” RATB.

  • Ando

    O precizare: scufundarea bacului care transporta pasageri pe lacul Tei a avut loc pe data de 6 august 1967.
    Bineinteles ca presa de atunci nu a relatat nimic…

  • hm

    de accidentul din Herastrau am auzit si eu…

  • Anonymous

    Am trait acele vremuri ….si tare dor imi este de copilaria pe cate am avut-o….multumesc pentru articolul pe care l-am citit cu multa placere ….: )))

  • Vă semnalez prezența a două ștranduri bine amenajate: primul din strada Buzești (cred că aparținea de o Bază Sportivă dar, vara era accesibil publicului) și al doilea situat la Baia Populară „Grivița” (după intersecția cal Griviței cu str Buzești). Le frecventam în anii 1950s.

  • hm

    Vă mulțumim! N-am știut!

  • Cristi

    La poza de la Strandul Izvor, bazinul nou (eu il stiu dintotdeaauna, nu am prins timpul cand nu era) era in stanga imaginii, undeva mai sus decat cel principal si avea adancimea fixa de 1,20 m, daca imi amintesc bine. La cel principal, adancimea ajungea la 4 metri la platforma de sarituri.

    • Ando

      @Cristi: Aşa e, însă nu-mi aduc aminte când s-a construit bazinul de sus, cel cu adâncimea fixă (parcă, undeva în jurul anilor 1963-65 ?). Dar am prins, tot acolo sus, aranjamentul de dinainte, tip “grădină de vară”, pentru spectacole, filme. Adica scenă, difuzoare, rânduri de scaune etc.Am citit că, prin anii 1947-48, ştrandul Izvor era amenajat -iarna- şi ca patinoar.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>