Cofetăria „Rai de dulce” s-a mutat – a rămas în Rahova, dar acum e pe Petre Ispirescu, după Mărgeanului, chiar peste drum de „Piticot”.
despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul 
|
Nu doar că se construiește, dar se construiește chiar repede.
S-a și deschis – de săptămîna trecută – noul local rahovean al „Story Pizza”; îl găsim la o sută de metri mai încolo de cel vechi, acolo unde funcționase cunoscutul „Cuibul rîndunelelor”. Să fie într-un ceas bun. N-au greșit nimic și s-au mișcat bine.
Ce-mi place cum unele lucruri capătă, în timp, un rost al lor. Poate vă-ntrebați care o fi cea mai turistică linie de transport a Capitalei. Poate autobuzul care leagă Aeroportul de Centru? Sau cel etajat? Însă, înțelegînd prin „turistic” și traseul, și ușurința folosirii, și siguranța călătorului, și legăturile prestate, descoperim că cea mai strașnică linie bucureșteană este 205! La dus spre Oraș străbate axa verde de pînă la Victoriei, și mai apoi se oprește la fiecare colț al celei mai frumoase și ofertante artere bucureștene, pînă la delicioasa capcană a Centrului Vechi. La-ntoarcere culege turistul ostenit care a văzut Casa Republicii și-l poate înapoia spre minunata zonă nordică – atît de ciudat și de mulțumitor să vezi autobuzul plin, vorbindu-se-n el toate graiurile, pe la… Matache! … schimbarea destinației liniei astea, care odinioară a fost gîndită să lege Băneasa cu Gara, a fost una din cele mai reușite inițiative recente din transportul nostru public. Nu mare lucru; doar un trafalet, să nu mai arate chiar așa de părăsită.
… lucrurile trebuie să fie așezate. De ziua națională nu poți fi decît Patriot. Pe 8 Martie sărbătorești Ziua Femeii – atîta vreme cît ea își vede de lungul nasului, ca gospodină și „mama la copii”. Ei – la copii și ajungem, căci pe 1 Iunie e, firește, ziua lor. Îi serbăm; atîta vreme cît sînt cuminți, drăgălași și mici, ca să ne putem scălîmbăi cu voci pițigăiate-n parcuri la ei. N-o putem sărbători respectîndu-i – fără a face din asta ceva grav, ceva serios, ceva plictisitor! Altminterea decît închinîndu-ne la icoana copilăriei nu merge! Și de pe la 10 ani încolo nimeni nu se mai sinchisește de ce-nseamnă copil… copil fiind, totuși, și la ingratele vîrste care urmează apoi. Oamenii continuă să aibă copii și copiii continuă să fie copii: să nu uităm măcar noi de asta. |
articolele noastre sînt preluate și de: 
|
|
Copyright © 2005 - 2026 Simply Bucharest Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
||
comentarii